Updated on februarie 22, 2024
Într-o lume tot mai conectată virtual, paradoxal, relațiile interumane la nivel local par să se deterioreze. Fenomenul este evident și în comunitățile de bloc, unde vecinii nu se mai cunosc între ei la fel ca în trecut. Schimbările din societate și ritmul agitat al vieții moderne au contribuit la distanțarea oamenilor, iar conexiunile autentice par să se piardă pe parcurs.
Odată cu trecerea anilor, mulți locatari și-au pierdut obiceiul de a socializa cu vecinii de bloc. În loc să mai existe întâlniri spontane în holurile blocurilor, oamenii își petrec timpul în lumea lor virtuală sau într-un program zilnic aglomerat.
Mihai are 29 de ani, iar ultimii cinci şi i-a petrecut la bloc, în Floreşti. Nu simte că face parte dintr-o comunitate:„ Mă cunosc doar cu vecinii imediaţi, apropiaţi locuinţei mele. În rest, dacă m-ai pune chiar de pe etajul meu să-i ştiu pe toţi, n-am nicio şansă. Toată lumea e rigidă, toţi vin mohorâţi de la serviciu”, a declarat acesta pentru observatornews.ro.
Iar atunci când ajung să se cunoască, mulţi nu au motive să se şi împrietenească: „E mult spus că m-am împrietenit cu vecinii. Ne-am cunoscut la scandalurile asociaţiei de locatari, unde tot timpul există probleme, discuţii” , a mai spus acesta.
Mihai e nostalgic după anii în care a trăit la ţară. Acolo vecinii erau ca membrii familiei: „Au o prietenie ca şi cum ar fi fraţi. N-a crescut anul acesta patrunjelul la noi din nu ştiu ce motiv, dar vecinei mele i-a crescut. Mă duc şi împrumut. Îi dau la schimb ulei. Un troc.”
La oraşe, şase din zece români nu îi cunosc pe cei cu care împart clădirea, arată studiile. Fie nu au suficient timp liber să relaţioneze, fie nu le place să le fie invadat spaţiul personal.
Ioan Hosu, sociolog: În mediile urbane asistăm la un proces de indiviudalizare mai accentuat, comparativ cu mediile rurale. În cazul categoriilor de vârstă tineri şi foarte tineri, social media le fură din timpul pe care l-ar aloca în a stabili relaţii.
Cei mai reticenţi cu privire la vecini sunt cei din generaţiile Y si Z, adică cei cu vârste între 18 şi 43 ani, care nu doar că nu sunt curioşi să îi cunoască, dar abia dacă îi salută. La polul opus, cum era de aşteptat, sunt cei care au peste peste 44 de ani. Ei se declară destul de apropiaţi de vecinii lor şi chiar se vizitează ocazional. Campioni sunt cei din generaţia Baby Boomers, părintii şi bunicii noştri, care îşi consideră vecinii ca pe o familie extinsă.
Sabina Mihăilescu, reprezentant ONG, realizator de studiu: Fiecare grup de vecini dintr-un bloc are nevoile lui. Noi lucrăm alături de comunităţi care sunt pasionate de grădinărit, de compostare sau de reparaţii de biciclete, apicultură – schimb de obiecte pe care nu le mai folosesc, dar le-ar putea folosi vecinilor lor. Gătit între vecini.
Multi dintre cei care au răspuns studiului realizat de un ONG spun că ar vrea să partiicpe la activităţi cu vecinii lor: 28 la sută ar prefera un grătar şi 22 la sută jocuri de societate.