Updated on februarie 12, 2024
Palatul Principilor din Transilvania, vechi de peste șase secole, și-a deschis în premieră ușile pentru public. Palatul, aflat în Alba Iulia, și-a recăpătat strălucirea de odinioară după lucrări de reabilitare, ce au durat cinci ani, în care s-au cheltuit mai bine de 5,5 milioane de euro – bani europeni și de la bugetul local.
Palatul Principilor din Cetatea Alba Carolina a fost cea mai importantă clădire administrativă din Transilvania, dupa cum spun specialiștii. Clădirea îmbină stilurile gotic, renascentist și baroc, iar acum, odată readusă la viață, și-a deschis larg ușile pentru curioși, informează stirileprotv.ro.
Vizitatorii pot admira si o primă expoziție, care ilustrează perioade istorice importante, dar şi transformările prin care a trecut Palatul de-a lungul timpului.
Palatul a fost vreme de 150 de ani reședința principilor Transilvaniei. După ce teritoriul a devenit parte a Imperiului Habsburgic, clădirea a fost transformata in cazarmă. În 2009, autoritățile locale au recuperat edificiul ce aparținea Armatei și l-au reabilitat.
Gabriel Izdrăilă, Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei: “Picturile sunt majoritatea din secolul XVIII, secolul XIX chiar aici este reședința principilor Transilvaniei de la 1541 încoace, este locul în care a stat și Mihai Viteazul în urma intrării lui în Alba Iulia.”
Corpul E singurul corp reabilitat
Palatul este compus din șapte corpuri de clădire, dar până în acest moment, doar un corp a primit fonduri pentru reabilitare, pe lângă acoperișul care a fost schimbat pe toată clădirea. Logic ar fi ca un corp adiacent cu cel reabilitat în ultimii trei ani să primească finanțare pentru a intra în construcție, însă pentru ca acest fapt să devină realitate, trebuie întocmit un nou proiect, scrie alba24.ro.
Cu șapte corpuri din care doar unul realizat, este greu de imaginat că în viitorul apropiat clădirea va fi reabilitată în totalitate.
Portretele principilor care au condus Transilvania, digitalizate
Portretele celor 11 principi ai Transilvaniei, care au guvernat provincia istorică de la Alba Iulia, au fost digitalizate și pot fi vizualizate online, la o rezoluție foarte ridicată.
Este vorba despre 11 portrete ale principilor care au condus Transilvania de la Alba Iulia în secolele XVI și XVII.
„Veți avea șansa să studiați detalii nemaipomenite, vestimentația unică a aristocrației secolelor XVI-XVII, bijuteriile nobililor, armura și multe alte detalii. Toate portrele necesită restaurare, iar digitalizarea lor este o etapă obligatorie în acest proces. Avem deja promisiunea că un viitor proiect ar putea finanța restaurarea și valorificarea lor. Vom mai reveni cu detalii și punere în context, dacă ținem cont de faptul că zeci de morminte ale aristocrației Transilvaniei au fost cercetate de către arheologul Pósta Béla la începutul secolului XX, cu rezultate unice.
Toate piesele descoperite cu acea ocazie se află tot în Biblioteca Batthyaneum. Așa încât, corelarea anumitor piese arheologice cu cele care apar în portretele pictate ne dezvăluie legături extraordinare!”, au transmis reprezentanții Bibliotecii Batthyaneum, potrivit adevarul.ro.
Operațiunea de digitalizare a fost realizată de istoricul și fotograful Călin Șuteu. Alba Iulia a devenit reședință a principilor Transilvaniei în vremea lui Ioan Sigismund (1541) și a păstrat acest statul până la Mihai Apaffy (1690).
Alți principi cunoscuți au fost Sigismundus Bathori, Gabriel Bethlen sau Georgius Rakozi. Toți principii și-au avut reședința în Palatul Principilor, edificiul din Cetatea Alba Carolina aflat, parțial, în proces de restaurare. Reședința principilor a constituit pe parcursul epocii centrul și cea mai importantă scenă a vieții politicii din Transilvania.
Dintre toți, s-a remarcat Gabriel Bethlen (1613 – 1629), care are, în prezent, și o statuie în zona Cetății. A fost un principe în vremea căruia Alba Iulia a cunoscut o perioadă de înflorire, atât edilitară, cât și culturală. Tot de numele său se leagă şi întărirea Cetăţii medievale Alba Iulia cu două bastioane de cărămidă ulterior înglobate în fortificația bastionară pe care o vedem şi-n zilele noastre.