În mod obișnuit, luna ianuarie este asociată cu temperaturi reci și zăpadă în multe regiuni, însă anumite fenomene meteorologice neașteptate pot avea consecințe semnificative asupra mediului înconjurător. În ianuarie, orașul Cluj a fost martorul unui val de căldură neobișnuit, iar această schimbare bruscă a vremii a pus la încercare plantele din zonă.
Una dintre principalele consecințe a fost fenomenul de “înflorire prematură”. Multe plante, obișnuite să treacă printr-un proces de odihnă în iarna riguroasă, au reacționat la temperaturile neașteptat de blânde cu înfloriri timpurii. Acest fenomen poate afecta ciclul natural al plantelor și poate duce la o vulnerabilitate sporită în fața viitoarelor fluctuații ale temperaturii.
La Grădina Botanică din Cluj Napoca, „vestitoarele primăverii” și-au făcut deja apariția
„Datorită acestui val de căldură, care va avea chiar un vârf în acest weekend (🌡️15°C), câteva plante prevernale au decis că e momentul să-și etaleze frumusețea! Sunt oare ele semne prevestitoare ale primăverii?”, au transmis cei de la Grădina Botanică.
Pentru prima dată, planeta a depășit limita de încălzire de 1,5 grade Celsius timp de 12 luni consecutive
Niciodată o lună ianuarie nu a fost atât de caldă, iar pentru prima dată planeta a depăşit 1,5°C de încălzire pe parcursul a 12 luni consecutive faţă de era preindustrială. Între februarie 2023 şi ianuarie 2024, temperatura aerului la suprafaţa globului a fost cu 1,52°C mai mare decât în perioada 1850-1900, potrivit datelor observatorului european Copernicus.
“Acest lucru nu înseamnă că am depăşit pragul de 1,5°C stabilit la Paris în 2015 pentru a încerca să stopăm încălzirea globală şi consecinţele acesteia”, subliniază Richard Betts, director al studiilor de impact climatic la National Met Office din Marea Britanie. Pentru ca acest lucru să se întâmple, limita ar trebui să fie depăşită în mod stabil pe parcursul mai multor decenii. Cu toate acestea, este încă o reamintire a schimbărilor profunde pe care le-am făcut deja la nivelul climei globale şi la care trebuie să ne adaptăm acum’, a adăugat el, potrivit digi24.ro.
“Acesta este un avertisment dur cu privire la urgenţa de a lua măsuri pentru a limita schimbările climatice”, a declarat Brian Hoskins, director al Institutului Grantham pentru Schimbări Climatice de la Imperial College din Londra.
Clima actuală s-a încălzit deja cu aproximativ 1,2°C faţă de perioada 1850-1900. Iar la rata actuală a emisiilor, IPCC prevede că pragul de 1,5°C are 50% şanse de a fi atins în medie până în 2030-2035.
Cu o temperatură medie de 13,14°C, ianuarie 2024 este cea mai caldă lună ianuarie înregistrată de la începutul măsurătorilor, după un an record în 2023. Este cu 0,12°C mai cald decât recordul anterior, stabilit în ianuarie 2020, şi cu 0,70°C peste normalul perioadei 1991-2020. Iar în comparaţie cu era preindustrială, este cu 1,660°C mai cald. Ianuarie este a opta lună consecutivă în care recordul lunar de căldură a fost depăşit, potrivit Copernicus, citat de News.ro.
Luna a fost marcată de un val de căldură în America de Sud, care a înregistrat temperaturi record şi incendii devastatoare în Columbia şi Chile, cu zeci de morţi în regiunea Valparaiso. În ciuda unor perioade reci şi a unor ploi ocazional abundente în unele părţi ale globului, o vreme excepţional de blândă a fost înregistrată şi în Spania şi în sudul Franţei, precum şi în unele părţi din Statele Unite, Canada, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.
Suprafaţa oceanelor se supraîncălzeşte, de asemenea, cu o nouă temperatură medie record de 20,97°C în ianuarie. Această valoare este a doua cea mai caldă dintre toate lunile combinate, la mai puţin de 0,01°C de recordul anterior stabilit în august 2023 (20,98°C).
Această căldură a continuat şi după 31 ianuarie, atingând noi recorduri absolute şi depăşind cele mai ridicate valori din 23 şi 24 august 2023, subliniază Copernicus. Şi toate acestea într-un moment în care fenomenul climatic El Nino încetineşte în Pacificul ecuatorial, ceea ce în mod normal ar trebui să ajute la scăderea mercurului.