Updated on iulie 28, 2024 
Schimbările climatice au transformat Clujul într-un loc propice pentru cultivarea unor specii mai exotice. Lângă Gherla, pe malul Someşului Mic, Alin Fericean a plantat pepeni în locul porumbului pe care îl cultivau părinţii lui. Acum, când îşi face reclamă la tarabă cu lubeniţe de Transilvania, stârneşte zâmbete.
„Nu crede toată lumea. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă. La noi gustul contează. Pe asta ne bazăm, pe gust. E proaspătă. O culegem dimineaţa şi o scoatem la tarabă, o vindem direct de aici”, a spus Alin Fericean pentru observatornews.ro.
Cine gustă din lubeniţele de Ardeal nu mai cumpără altceva, spun fermierii. Dulceaţa lor şi preţul mai mic decât al pepenilor aduşi de la mare distanţă sunt atuurile producătorilor locali.
Pepenii din Transilvania se coc mai repede pentru că în centrul ţării nu este aşa secetă aspră ca în zonele tradiţionale din sud, unde se cultivă lubeniţele.
La marginea satului Mintiu Gherlii, o zonă cu pământ foarte bun, prundos, nisipos, dar și cu clima potrivită, este perfect pentru cultura pepenilor. Apele Someșului Mic au contribut din plin la aceasta, prin reversările repetate. În vremea C.A.P.-urilor, prin anii ’60, aici erau culturi de pepene galben și roșu, cu o producție foarte bună, spune prof. Mihai Meșter, un pasionat de istoria locală.
Zona a căpătat repede numele pe care îl are și azi, „Pepeniște”.
După căderea comunismului, terenurile respective au intrat în paragină, iar în timp, au devenit bune doar pentru cositul fânului. Apoi, oamenii au desțelenit suprafețele, iar câțiva au avut ideea strălucită de a încerca să cultive din nou pepeni, galbeni și roșii.
„În urmă cu trei ani am reușit să reînviem denumirea acestui loc, Pepeniștea”, spune Alin Fericean, unul dintre cei care se ocupă de cultură, împreună cu cumnatul său, Cristian Pădure, pentru publicația gherlainfo.ro.
„Puteam să începem de mai demult. Părinții noștri s-au ocupat înainte cu legumele, care erau mai sigure, pentru că pepenii depind mult de vreme. La început nu ne-am gândit să cultivăm pentru vânzare, dar treaba a început să meargă bine. Acum cultivăm pepene galben și roșu pe o suprafață de 3,5 hectare. În anii trecuți am avut noroc de vreme potrivită, a fost căldură când a trebuit. Anul acesta încă e bine, deși ploile nu prea ne-au ajutat. Dar avem producție bună, pepenii s-au făcut frumoși și dulci”.
Schimbările climatice din Transilvania schimbă şi roadele pământului. „Zilele călduroase erau o excepţie înainte de anul 2000, iar acum devin tot mai numeroase”, spune Simona Căpşună, meteorolog.
Aşa apar culturile exotice în inima Transilvaniei. Cine are poftă de kiwi poate să culeagă din curtea mănăstirii din Feleacu, la câţiva kilometri de Cluj-Napoca. Printre slujbe, preotul Sabin Făgăraş se ocupă de o livadă întreagă de fructe exotice. Credincioşii pot mânca oricând doresc.
„Le-am primit din Italia, acum 15 ani, de la nişte prieteni. Puieţi micuţi în ghivece. Au crescut şi sunt aşa cum le vedeţi acum. La toamnă, când vine bruma, încep să cadă frunzele şi atunci se strâng”, spune Sabin Fagaraş, preot.