(Last Updated On: September 11, 2019)

Drumul Cluj-București s-a tranformat într-o vacanță forțată. Radu Ghelmez povestește pe Facebook experianța unui astfel de drum.

Radu Ghelmez: „Am condus ieri de la Cluj pana la București si mi-am dat seama ca regimul scăzut de viteza de pe șoselele noastre are, totuși, un avantaj neașteptat: iți dai seama din nou cat de frumoasa e tara noastră!

Păi in America mergeam numa pe autostrăzi, vajj vajj printre mașini bara la bara cu 85 de mile la ora, tre să stai cu ochii beliți înainte ca sa nu faci vreo nefăcută sau sa ratezi ieșirea, nu iți permiți sa admiri peisajul ca ajungi repede sa faci parte din el.
Radu Ghelmez: „Am condus ieri de la Cluj pana la București si mi-am dat seama ca regimul scăzut de viteza de pe șoselele noastre are, totuși, un avantaj neașteptat: iți dai seama din nou cat de frumoasa e tara noastră! Păi in America mergeam numa pe autostrăzi, vajj vajj printre mașini bara la bara cu 85 de mile la ora, tre să stai cu ochii beliți înainte ca sa nu faci vreo nefăcută sau sa ratezi ieșirea, nu iți permiți sa admiri peisajul ca ajungi repede sa faci parte din el.  La noi nu e așa, frate. La noi ai timp berechet sa admiri pădurile, pășunile, dealurile, câmpiile si munții, văile, râurile si lacurile noastre. Într-un drum ca asta ajungi sa ...” 1
(foto arhiva)

La noi nu e așa, frate. La noi ai timp berechet sa admiri pădurile, pășunile, dealurile, câmpiile si munții, văile, râurile si lacurile noastre. Într-un drum ca asta ajungi sa descoperi orașe si orășele (cred ca pot sa zic ca am locuit o perioada in Turda), te cunoști si poate si împrietenești cu șoferul din fața ta (drumuri bune, Fabia argintie de Arges), verifici cat s-a făcut porumbul anul asta, te minunezi ca n-au cules ăștia rasura, te întrebi ce augur o fi ca încă n-au migrat graurii spre sud,

vezi daca pune botul pestele la pescar-pensionarii cu undite înșirate pe malul râului, tragi cu urechea la ce mai bârfesc oamenii la terasa de lângă semaforul interminabil, verifici meniul diverselor cârciumi de la marginea drumului sa vezi daca iți face ceva pofta de băgat la ghiozdan, te bucuri sa iți descoperi colegii de partid la cort la semnături (salutari, USR Plus Aiud), afumi niște cașcaval cu eșapamentul, melancolizezi liric si anamnezic prin Lancram,

emiti ipoteze despre utilitatea unei sfere de sticla înaltă de câteva etaje ce țâșnește dintr-o clădire Transavia, analizezi sociologic clienții celebrei stațiuni de relaxare Cozia, te miri ce or fi făcut vâlcenii cu Oltul, l-au stricat sau l-au pierdut si au rămas cu noroiul, faci topul numărului de turle ale bisericilor pe regiuni istorice, apreciezi ironia indicatoarelor ce te limitează la 30 pe lângă care te târăști cu doi la ora, afli ce se mai poarta in domeniul caselor cu farafastac, care mai e kitch-ul momentului si alte cate si mai cate minunății ca sa nu mai zic ca faci si economie la gaz ca mergi cu geamul deschis si te poți lipsi liniștit de aerul condiționat.

practic, un drum din asta nu e doar o calatorie in plan geografic, e si aia, dar e mai mult de atat, e un exercitiu de cunoastere si integrare in impletitura de natural, spiritual, caramida, tabla si termopan careia ii spunem tara noastra. Razi, plangi, suferi si te bucuri, te plictisesti, adormi si te trezesti, descoperi lucruri noi si intelegi profund specificul relatiei dintre antroposfera si biosfera ce ne defineste ca neam. Tu pleci de la Cluj la Bucuresti ca ai niste treaba la capitala, poate duci niste acte sau vrei sa iti vezi neamurile si ajungi la destinatie patriot. Orice roman ar trebui sa faca un drum din asta macar o data pe luna si o sa vedeti atunci ca n-o sa mai vrea nimeni sa vanda tarisoara.

Eu va zic, o sa ne para râu in 2457 când o sa terminam autostrada Cluj București; o sa mergem mai repede de colo colo, dar nu o sa mai fim nicicând ce am fost. O sa ne para rău, va zic, aveti grija!”

Astfel de vacanțe vor continua, având în vedere modul cum se construiesc autostrăzile la noi. De exemplu, o fisură de 15 metri lungime şi un centimetru lăţime a apărut pe lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, la km 57+100, fiind vorba despre o problemă de terasament, anunță Stirile Pro Tv.

Problema nu va putea fi rezolvată până la finele lunii septembrie, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanţii CNAIR, care au precizat că a fost executată garanţia depusă de constructor.

“15 metri lungime şi un centimetru lărgire, avea ieri. Ne aşteptăm să evolueze. Este la kilometru 57+ 100. În 2017, când li s-a prăbuşit terasamentul, era la 57+300, deci în aceeaşi zonă. Fisura porneşte din asfalt şi continuă până jos în drumul tehnologic. (…) E o problemă de terasament. Este clar că în situaţia asta, până la remedierea problemei, nu se poate deschide circulaţia şi nicidecum nu o să se remedieze problema până la sfârşitul lunii septembrie. Clar că trebuie o expertiză profundă, astea sunt probleme structurale şi în funcţie de ce se găseşte acolo să se intre să se corecteze şi să se pună în siguranţă autostrada. Garanţia am executat-o (…). Nu le mai dăm înapoi. Nu le mai dăm nimic. Banii aceia îi folosim la reparaţia lotului. Banii aceia şi alţii pe care-i vom percepe din penalizări, din întârziere, din alte chestii”, a precizat sursa citată.