[Video] Cluj VS București. Clujul în istorie (V). Cum a transformat Primăria Cluj o ruină medievală într-un veritabil centru cultural. Bucureștiul de altădată zace în ruine…

Updated on februarie 10, 2019 Asediat în numeroase ocazii în cele șase secole de existență, în ciuda tuturor probabilităților, Turnul Croitorilor domină și astăzi centrul istoric al Clujului. Și nu doar atât.

A fost reabilitat de Primăria Cluj-Napoca și convertit în Centru de Cultură Urbană. Iar cifrele din raportul de activitate chiar arată foarte bine. Numeroase evenimente culturale, expoziții și un număr mare de vizitatori, transformă o veche ruină într-un veritabil centru cultural al orașului. Vorbim despre aproape 25.000 de vizitatori anual, peste 130 de evenimente culturale și 73 de expoziții.

La schimb, Bucureștiul de altădată zace în ruine. Numeroase probleme birocratice de care nu se ocupă nimeni, dar și ambițiile rechinilor imobiliari, distrug vechea capitală a României.

Istoricul Cristian Manolachi ne redă istoria tumultoasă a turnului medieval al Clujului: ”În secolele XIV-XV, Clujul se dezvoltă, fiind înregistrată o creștere economică, dublată de o creștere a numărului locuitorilor din cetate. Astfel, la 1405 Regele Sigismund de Luxemburg – ulterior împărat al Sfântului Imperiu Romano-German – acordă Clujului dreptul de a-și ridica un zid de incintă pentru o apărare mai eficientă.”

Turnul Croitorilor este pentru întâia dată atestat documentar la 1475, fiind parte a celei de a doua incinte medievale de apărare a Clujului, incintă finalizată undeva la sfârșitul secolului al XVI-lea.

”Turnul Croitorilor, poziționat în colțul sud-estic al cetății, deci cel mai expus atacurilor, era – după toate probabilitățile – cel mai bine fortificat turn de apărare al perioadei respective. Întreținerea turnului revenea în sarcina breslei croitorilor. […] Și-a dovedit importanța strategică de apărare a Cetății Clujului.

Sunt consemnate numeroase asedii, în secolele XVI, XVII și începutul secolului al XVIII-lea. […] La 1718 are loc ultima reabilitare majoră a turnului, fiind refăcut de puterea imperială austriacă, având forma pe care o putem regăsi și astăzi.”, completează istoricul Cristian Manolachi.

Vezi video aici:

Turnul Croitorilor a avut șansa de a scăpa teafăr în urma planurilor de resistematizare a orașului, de la finele secolului al XIX-lea. Atunci dispar aproape toate turnurile, bastioanele și vechile porți de intrare ale vechii cetăți, făcând loc bulevardelor de astăzi.