Cluj. Medicul Vasi Rădulescu: „Am întâlnit-o în avionul de la Cluj spre capitală. 83 de ani. Îmi spune că fiica din Franța lucrează la un laborator de analize, e bine, s-a măritat cu un om bun. Cred că acest „s-a măritat cu un om bun” i-a pus în ochi cea mai …”

(Last Updated On: November 6, 2018)

Medicul Vasi Rădulescu a povestit pe Facebook o întâlnire pe care a avut-o în avionul de la Cluj spre București cu o doamnă de 83 de ani.

„Am dezvoltat această capacitate relativ tardiv. Până nu demult eram o broască țestoasă și abia scoteam capul în lume, darămite să discut din proprie inițiativă cu străinii. Acum ador să inițiez povești din nimic. Pe doamna E. am întâlnit-o în avionul de la Cluj spre capitală. 83 de ani. M-am așezat lângă dumneaei și am salutat-o. M-a întrebat dacă și eu cobor tot la București, dar i-am zis că o să mă dau jos mai devreme, că am treabă în altă parte (glumeț am devenit și mai târziu). Din vorbă în vorbă, aflu că merge să-și revadă copiii.

O fată din Franța a aterizat deja în România, alta a venit din Câmpulung, o a treia le așteaptă în Ploiești. I-ar fi plăcut să fie acolo și băiatul, dar a plecat de câțiva ani din lumea asta. Își dă jos puloverul vișiniu, că îi e tare cald. Are ceva probleme cu inima, cu tensiunea.

Îi explic niște lucruri și conduite; mă întreabă dacă sunt pasionat de medicină, că știu destule. A fost 35 de ani infirmieră într-un spital mare și a văzut de toate. Îi spun că sunt medic, dar nu mă bombardează cu întrebări, așa cum pățesc frecvent. E calmă, respectuoasă, plină de povești.

Îmi spune că fiica din Franța lucrează la un laborator de analize, e bine, s-a măritat cu un om bun. Cred că acest „s-a măritat cu un om bun” i-a pus în ochi cea mai frumoasă lumină. O întreb cum vede viața la peste opt decenii și-mi spune că o vede bine, cu ochelarii noi, că doar ce a fost la control și i-a schimbat.

Dincolo de problemele actuale, ținute în frâu cu medicație și moderație, știe că „mai are ață pe mosorel”. Adică mai are timp de consumat aici.

Avionul aterizează lin. Îi iau bagajele toate și puloverul vișiniu. Își ia bastonul – o discopatie, puțină coxartroză, bată-le vina – și coborâm. Mergem ușor până la ușa automată, dincolo de care stau cei ce-și așteaptă rudele sau prietenii. O doamnă blondă, pe la 55 de ani, cu aer cert franțuzesc, se activează și vine spre noi. La revedere, mulțumesc pentru tot, domnule doctor, să vă râmână inima bună.

Să-mi rămână, să am ață pe mosorel și eu, să culeg cât mai multe povești. Că-ntr-un final, doar astea contează cu adevărat”, a scris acesta.