Updated on iulie 29, 2018 Clujul a devenit un model pentru orașele din România, arată că se poate. Dacă nu ar avea blocaje la București, Clujul s-ar dezvolta și mai reprede.
Mihai Goţiu: „CUM SE SCHIMBĂ UN ORAȘ. BĂTĂLIA PENTRU SPAȚIUL PUBLIC – cum a devenit Clujul cel mai atractiv oraș din România.
Un studiu făcut public, în această săptămână, de Banca Mondială, confirmă faptul că municipiul Cluj-Napoca este cel mai atractiv oraș din România. Conform estimărilor, peste 260.000 de români ar urma să se mute la Cluj în viitorul apropiat (comparativ cu București – 245.000 de viitori ”migranți” sau alte orașe mari din țară, detalii aici: https://www.capital.ro/orasele-in-care-urmeaza-sa-se-mute-s…).
Sunt puțini cei care își mai amintesc (unii nici nu au cum, pentru că au venit la Cluj doar în ultimul deceniu) cum arăta orașul în urmă cu doar 15-20 de ani. Un oraș închis, în stagnare, cu puțini investitori, cu o piața imobiliară aproape inexistentă, cunoscut în țară (și chiar în lume), doar prin statuile de un gust îndoielnic, băncuțele și coșurile de gunoi tricolore și intoleranța etnică a Administrației Funar.
Piața Unirii ajunsese un maidan cu două șantiere arheologice transformate în gropi de gunoi, delușoare cu moloz, o copie în miniatură a Columnei lui Traian (pe care Funar promitea să o înlocuiască cu o copie a celei originale la scara 1:1) și cu o floare a soarelui crescând nestingherită de trecători. Nimic care să atragă turiștii (cel mult excentrici doritori de experiențe extreme) și, cu atât mai puțin, persoane care să-și dorească să se stabliească definitiv aici.
Explicațiile pentru magnetismul actual al Clujului sunt multiple – o economie în expansiune (cu un bonus pentru IT și servicii), salarii peste media națională, universități performante, festivalurile pe bandă rulantă (de toate genurile și pentru toate gusturile).
Înainte de toate acestea a existat însă un factor care e mai puțin menționat – spiritul și implicarea civică a clujenilor. Un spirit renăscut, la sfârșitul Epocii Funar și în timpul primului mandat al Administrației Boc, în jurul bătăliei pentru spațiul public al orașului.
O bătălie care s-a întins pe mai bine de un deceniu, începând cu miile de afișe MindBomb lipite prin oraș și cu primele planuri de pietonalizare ale centrului istoric, realizate de arhitecții de la Planwerk. Efectele se văd acum și țin de ceea ce numim ”normalitate”. Dar până la normalitate a fost nevoie de zeci de dezbateri și consultări publice, de campanii mediatice, de multă creativitate în transmiterea mesajelor și, evident, de multă implicare civică.
În urmă cu 4 ani, când organizatorii unui concert cu Billy Idol au avut ideea năstrușnică de a ridica un gard opac, de 4 metri înălțime, în jurul Pieței Unirii, am scris un scurt istoric al bătăliei pentru spațiul public al Clujului. Îl puteți citi pe România Curată, aici: http://www.romaniacurata.ro/jos-gardul-piata-e-a-noastra-p…/ (nota bene: în cele din urmă, organizatorii au fost nevoiți să renunțe la ideea gardului).
În 2015, am reluat, în detaliu, bătălia pentru spațiul public al Clujului (pe care am trăit-o și documentat-o ”în direct”), în cartea ”Fraierilor!”, editura Tact (detalii aici: https://www.edituratact.ro/produs/fraierilor/).
Vă recomand să citiți măcar aticolul de pe România Curată, pentru a înțelege modul în care se pot schimba și alte orașe din România, modul în care implicarea civică are puterea să schimbe viața într-o comunitate, dar și pentru a avea grijă să nu pierdem ceea ce am câștigat. Lectură plăcută! http://www.romaniacurata.ro/jos-gardul-piata-e-a-noastra-p…/)”