Updated on septembrie 13, 2016 Asociația „MusaiMuszáj” aduce din nou în discuție problema amplasării plăcilor de semnalizare multilingve la intrările în oraș printr-o scrisoare deschisă către membrii juriului de selecție a Capitalei Europene a Culturii.
Redăm mai jos scrisoarea:
”Stimați cetățeni ai Cluj-Napoca,
Stimați cetățeni ai Europei,
Stimați membri ai juriului de selecție a Capitalei Europene a Culturii,
după mai mult de doi ani de zile de petiții, proteste, flashmob-uri, scrisori deschise, invitații la dialog (fără succes) și procese cu scopul de a amplasa plăci de semnalizare multilingve în Cluj-Napoca,
la două zile după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca/ Kolozsvár a anulat decizia Tribunalului de a respinge amplasarea plăcilor de semnalizare multilingve,
la o zi după ce problema tăblițelor a devenit cea mai susținută inițiativa civilă a apelului Com’on Cluj de bugetare participativă,
astăzi [8 septembrie 2016] am luat la cunoștință cu dezamăgire de la purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj Napoca: „Poziția Primăriei și a Consiliului Local în cazul tăblițelor multilingve nu s-a schimbat, susțin în continuare faptul că procentul comunității maghiare din Cluj nu face posibilă instalarea tăblițelor conform legii administrației publice locale.”
Astfel noi, grupul Musai-Muszáj, ne adresăm vouă cu scopul de a contribui ca orașul nostru, Cluj-Napoca, să devină unul cu adevărat European și demnă de câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii.
Suntem un grup de inițiativă fondat în 2015, format din activiști locali. Promovăm multiculturalismul și multilingvismul, non-discriminarea și toleranța în orașul ClujNapoca. Numele nostru, „Musai-Muszáj”, este traducerea română/maghiară a expresiei germane „muss sein” (trebuie să fie) și care subliniază revendicarea grupului nostru de a oficializa multilingvismul orașului.
Foarfeca separând cele două cuvinte „MusaiMuszáj”, a devenit logo-ul nostru din cauza unui eveniment nefericit care s-a petrecut în vara anului 2014. Activiști locali au schimbat un banner scris doar în limba română, cu unul bilingv (română/maghiară), amplasat în Parcul Central al orașului, unde sunt oficiate ceremoniile de nuntă de către Primărie. Când reprezentanții Primăriei au sesizat acest lucru – deși fontul și logo-ul folosite erau identice cu cele de pe banner-ul original – angajații Primăriei au tăiat partea de text scrisă în limba maghiară cu o foarfecă.
Grupul nostru a intrat în atenția publică datorită campaniilor creative de conștientizare adresate atât maghiarilor, cât și românilor. În prezent, grupul nostru de Facebook are mai mult de 10,000 de membri. Astăzi, atât mișcarea Musai-Muszáj, cât și logo-ul, au devenit un simbol al susținerii civile pentru multilingvism, toleranță și respect reciproc în Cluj-Napoca.
Cerem ca Cluj-Napoca să-și dovedească calitatea de oraș european, adoptând valorile europene fundamentale ale respectului pentru diversitate, toleranță, nondiscriminare și interculturalitate.
Despre orașul nostru
Cluj-Napoca este al doilea oraș ca mărime din România și este, totodată, centrul economic al Transilvaniei. Orașul are o lungă istorie multiculturală, în care români, maghiari, germani, romi și evrei au trăit împreună multe secole. Deși în timp ce în perioada 1960-1970 populația maghiară reprezenta un procent de 42% din totalul populației orașului, ca rezultat al industrializării forțate și al migrației interne impuse de guvernul comunist, componența etnică a orașului a suferit modificări drastice în ultimii 40 de ani. Din cauza politicilor fostului regim comunist, populația orașului s-a triplat în mai puțin de 30 de ani, iar în prezent comunitatea maghiară reprezintă un procent de 16% din totalul populației orașului. Cu toate acestea, Cluj-Napoca este orașul în care locuiește a doua cea mai mare comunitate de maghiari din România (aproximativ 50,000 persoane).
Orașul nostru este în faza finală a competiției pentru Titlul de Capitală Europeană a Culturii.
În ambițioasa sa aplicație, Cluj-Napoca își asumă următoarele valori și principii esențiale: „1. Participare, 2. Interculturalism, 3. Respect pentru diversitate, 4. Non-discriminare, toleranță, 5. Transparență, 6. Dimensiune Europeană, 7. Calitate, Responsabilitate, 9. Inclusiune, 10. Deschidere, 11. Tradiție, 12. Inovație”.
În ceea ce privește diversitatea și interculturalismul, o calitate cheie a Clujului este și trebuie să fie multilingvismul. Limba reprezintă o componentă de bază a identității etnice române și maghiare. Prezența acestor limbi în spațiul public, atât din punct de vedere vizual, cât și funcțional, determină nivelul de acceptare al acestor identități în societate. Respectul reciproc al ambelor comunități și interculturalismul echitabil sunt în contradicție cu discriminarea lingvistică sau intoleranța.
Cu toate că
Legea 215/2001 prevede în mod clar că este obligația Primarului să afișeze numele Clujului în format bilingv (în cazul nostru română-maghiară);
în conformitate cu 11 alin. 3 din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale semnată de România: “În ariile locuite în mod tradițional de un număr substanțial de persoane aparținând unei minorități naționale, părțile vor depune eforturi, […] pentru expunerea denumirilor locale tradiţionale, a denumirilor străzilor şi a altor indicaţii topografice destinate publicului, deopotrivăîn limba minoritară, acolo unde există o cerere suficientă pentru astfel de indicaţii. “;
în conformitate cu art. 10 alin. 2, g) din Carta europeană a limbilor regionale sau minoritaresemnată de România: “În ceea ce privește autoritățile locale și regionale din zonele locuite de un număr de vorbitori delimbi regionale sau minoritare în care se justifică măsurile specificate mai jos, Părțile se angajează să permită și/ sau să încurajeze: folosirea sau adoptarea, dacă este necesar împreună cu denumirea în limba (limbile) oficială(e), a formelor tradiționale și corecte ale toponimiei în limbile regionale sau minoritare. “;
Decizia Consiliului Local nr. 99/2002 prevede “construirea și instalarea indicatoarelor toponimului la cele cinci intrari și ieșiri principale din oraș în limbile română, maghiară și germană.”;
în 2015 mai mult de 2700 de persoane au semnat individual cererile oficiale care revendică indicatoare cu toponimului multilingv;
În februarie 2015, ONG-ul Minority Rights și 371 de cetățeni a inițiat un proces comun împotriva Cabinetului Primarului din Cluj-Napoca care solicită instalarea indicatoarelor lipsă cu toponimului multilingv;
în aprilie 2015 Mișcarea a devenit cea mai susținută inițiativa civilă a apelului Com’on Cluj de bugetare participativă a Capitalei Europene a Tineretului 2015;
Emil Boc, fost prim-ministru, actual primar în Cluj-Napoca / Kolozsvár pretinde că acționează în calitate de primar al unui “oraș modern, multicultural, cu o mentalitate europeană și cu un cadru democratic, în care mai multe grupuri diferite trăiesc împreună în armonie.” pe forumurile internaționale ;
mai mulți membri ai Consiliului Local, precum și unul dintre primarii adjuncți, sunt reprezentanți ai partidului UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România)
Proiectul Capitală Europeană a Culturii 2021 asumă valorile europene fundamentale de interculturalitate, respect pentru diversitate, nediscriminare și toleranță;
Administrația locală a eșuat și eșuează constant în a include limba maghiară pe indicatoarele oficiale cu numele orașului, menținând discriminarea lingvistică la nivel practic și simbolic.
Prin urmare
În timp ce noi apreciem afirmația potrivit căreia dosarul orașului Cluj-Napoca pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii “se bazează pe bogata diversitate culturala din Cluj-Napoca și din Europa, și contribuie la transformarea interculturalității într-o experiența trăită zi de zi” – extras chiar din dosarul de candidatură a orașului, susținem pe deplin ideea că un oraș distins cu acest titlu trebuie să prezinte mai degrabă o practică decât un model declarativ de interculturalitate .
In timp ce noi apreciem afirmația potrivit căreia “Noi dorim să fim o Capitală Europeană a Culturii pentru a ne deschide nu numai spre exterior, primind străinii care ne vizitează, dar și spre interior, spre noi înșine, pentru a fi în măsură să arătăm Europei ceea ce am aflat unul despre altul, dar și pentru ca Europa să se vadă reflectată în diversitatea noastră. ” – din aceeași dosar de candidatură – suntem convinși că cetățenii din Cluj-Napoca, cetățenii Europei și membrii juriului Capitală Europeană a Culturii, deopotrivă vor avea în vedere că orașul desemnat cu titlul de Capitală Europeană a Culturii trebuie să prezinte în mod autentic susținere față de aceste valori fundamentale europene.
Așa cum am declarant și până acum, Musai-Muszáj va oferi sprijinul său deplin orașului european Cluj-Napoca pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii.
Cu respect,
Musai-Muszáj”