Updated on decembrie 22, 2014 Comuna Floreşti şi-a elaborat o stratgie de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, nu la fel de stufoasă ca vecinul Cluj-Napoca (peste 1.000 de pagini), dar îndeajuns de cuprinzătoare (404 pagini).
În mod surprinzător, în strategie apare şi deja celebra bandă reversibilă, un gând ce părea arhivat pe veci după discuţiile în contradictoriu dintre reprezentanţii primăriei şi cei ai DRDP Cluj, respectiv ai Poliţiei Rutiere, anunta Ziua de Cluj.
Acum două luni, primarul Horia Şulea şi şeful Companiei de Transport Public Cluj, Liviu Neag, veneau cu ideea ca – în orele de maximă agitaţie – pe DN1 să se circule pe trei benzi pe mers sensul aglomerat. Proiectul a fost înlocuit cu cel al semafoarelor inteligente, de teama evenimentelor rutiere ce ar putea avea loc.
“Fluidizarea traficului auto în localitatea Florești, pe DN1 Avram Iancu, prin introducerea unui sistem de benzi reversibile”, scrie însă în strategia aprobată vineri de Consiliul Local, la capitolul „6.1.1. Direcția de dezvoltare Infrastructura rutieră și de transport”, semn că orice se poate întâmpla în perioada următoare.
Primăria îşi doreşte şi două centuri ocolitoare. Pentru una dintre acestea, cea de sud, care ar urma să lege strada Tăuţiului de strada Sfântul Ion, din Cluj-Napoca, vineri s-a aprobat contractarea unui credit-furnizor. 2,7 kilometri va avea drumul secundar dintre Floreşti şi Cluj, iar primarul Horia Şulea a avansat deja o dată de finalizare a lucrărilor: finalul anului 2015. Conform proiectului tehnic, carosabilul va avea şapte metri lăţime, iar strada va avea şi pistă pentru biciclete.
O a doua centură, cea de nord, apare şi în strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Aceasta ar urma să lege Autostrada Transilvania de sensul giratoriu de la Cora, iar în strategie Floreştiului se prevăd „noduri de descărcare a traficului” de pe acest drum. Nu este clar încă cine şi din ce resurse va proiecta şi construi legătura dintre Cluj şi A3.
Primăria mai vrea pasarele pietonale în zona centrală a comunei, piste extinse de biciclete (prevăzute în proiectul de bike-sharing pe fonduri europene câştigat de Cluj-Napoca, împreună cu primăriile din Apahida şi Floreşti) şi, atenţie, transport electric, adică tramvai, troleibuz sau autobuze cu baterie.