(Last Updated On: January 21, 2014)

Specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Satu Mare, Consiliul Judeţean dar şi biologi din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad readuc în discuţie reabilitarea Mlaştinii Ecedea, una dintre cele mai mari zone umede din Europa până în secolul al XIX-lea, când a fost drenată. Mlaştina se întinde pe o suprafaţă de 450 kilometri pătraţi, şi este situată pe partea cea mai joasă a râului Crasna. O treime din suprafaţa mlaştinii se află pe teritoriul României iar două treimi pe cel al Ungariei.

mlastina-photo

Astfel, zilele trecute la sediul APM Satu Mare a avut loc o primă întâlnire de lucru cu reprezentanți ai ANIF Satu Mare, SGA, cu prorectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, filiala Satu Mare, dr. Gavril Ardelean, biologul Carol Karacsonyi şi primarul comunei Berveni, Zoltan Kiss. Scopul întâlnirii a fost discutarea materializării reconstrucţiei Mlaştinii Ecedea şi identificarea unor linii de finanţare europene pentru realizarea acestui obiectiv.

În cadrul primei părţi a întâlniri, a fost prezentat un mic istoric al mlaştinii şi ce alte iniţiative au fost pe parcursul anilor privind reconstrucţia ei. Specialiştii pe biodiversitate din cadrul APM Satu Mare şi de la Universitatea „Vasile Goldiş” au punctat importanţa reconstrucţiei mlaştinii prin prisma protejării zonelor umede în vederea menţinerii biodiversităţii cu păstrarea habitatelor specifice, acţiune care ar duce la dezvoltarea zonei Berveni atât din punct de vedere turistic cât şi economic. De exemplu, prin proiectul de reconstrucţie a mlaştinii Ecedea s-ar realiza o conservare a zonei existente ca mlaştină care ar putea deveni rezervaţie ştiinţifică, s-ar realiza un muzeu în aer liber al mlaştinii Ecedea şi noi iazuri unde se va putea practica acvacultura, se va planta răchită şi s-ar dezvolta meserii tradiţionale cum este împletitul de nuiele.

Zoltan Kiss, ca reprezentat al comunităţii din Berveni a specificat că proiectul ar fi viabil având în vedere că 100 ha din vechea mlaştină se află în domeniul public, iar în urma dezbaterilor care au avut loc pe această temă în comuna pe care o administrează, localnicii agreează această iniţiativă având în vedere că numărul locurilor de muncă din zonă ar crește şi unii chiar ar fi dispuşi să vândă primăriei unele terenuri pe care oricum nu pot desfăşura nici o activitate fiind mlăştinoase.

Reprezentanții ANIF au propus conservarea zonei existente din punct de vedere al biodiversităţii prin lucrări de amenajare a unor suprafeţe umede mlăştinoase prin iazuri respectiv lacuri, creând astfel condiţii prielnice dezvoltării economice a zonei fără inundarea suplimentară a terenurilor aflate în discuţie.

Înainte de a trece la elaborarea unei propuneri de proiect cu finanţare europeană, în perioada imediat următoare (21 -24 ianuarie), echipa de proiect la care se va alătura şi un pedolog, va desfăşura o vizită în teren atât pentru cunoaşterea condiţiilor de la faţa locului cât şi pentru a discuta cu cetăţenii pe tema viitorului proiect.

sursa: satmareanu.net